vornici

română

Etimologie

Din vornic.

Pronunție

• AFI: /vor.ni'ʧi/

Verb

Conjugarea verbului vornici
Infinitiv	a vornici
Indicativ prezent pers. 1 sg.	vornicesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să vornicească
Participiu	vornicit
Conjugare	IV

1. (v.intranz.) (înv.) a îndeplini funcția de vornic.
2. (v.tranz.) (pop.) a anunța la nuntă darurile primite de miri.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online