vornici
română
Etimologie
Din vornic.
Pronunție
- AFI: /vor.ni'ʧi/
Verb
| Conjugarea verbului vornici | |
| Infinitiv | a vornici |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
vornicesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să vornicească |
| Participiu | vornicit |
| Conjugare | IV |
- (v.intranz.) (înv.) a îndeplini funcția de vornic.
- (v.tranz.) (pop.) a anunța la nuntă darurile primite de miri.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online