vulgarizatoare
română
Etimologie
Din vulgarizator.
Pronunție
- AFI: /vul.ga.ri.za'to̯a.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului vulgarizatoare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | vulgarizatoare | vulgarizatoare |
| Articulat | vulgarizatoarea | vulgarizatoarele |
| Genitiv-Dativ | vulgarizatoarei | vulgarizatoarelor |
| Vocativ | vulgarizatoareo | vulgarizatoarelor |
- persoană care vulgarizează, care popularizează o știință, o artă etc.
- persoană care dă o interpretare simplistă a cunoștințelor pe care vrea să le popularizeze.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online