Sari la conținut

vrea

De la Wikționar, dicționarul liber

Variante

Etimologie

Din latină *volere.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
vrea
Infinitiv a vrea
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
vreau
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să vrea
Participiu vrut
Conjugare II
  1. (v.tranz.) (urmat de o completivă directă cu verbul la conjunctiv sau, rar, de un infinitiv). a fi hotărât, a fi decis să...; a avea de gând să..., a voi, a intenționa.
  2. (v.tranz.) a pretinde, a cere; a aștepta ceva de la cineva.
  3. (v.tranz.) a dori, a pofti; a-i plăcea ceva sau cineva.
  4. (v.refl.) a dorifie, să devină ceva ori cineva.
    Fiecare s-a vrut mai bun.
  5. (v.tranz.) a consimți, a primi, a se învoi, a fi de acord.
  6. (v.tranz.) (mai ales în forma negativa) a putea, a fi în stare.
    Focul nu vrea să ardă.
  7. (v.tranz.) (pop.) a fi gata, pe cale sau pe punctul de...
    Când vru să moară își chemă feciorii.
  8. (v.tranz.) (ca verb auxiliar, servește la formarea viitorului)
    Mâine vei merge la teatru
  9. (v.tranz.) (forma de pers. 3 sg. va se substituie tuturor persoanelor sg. și pl. pentru formarea viitorului cu conjunctivul prez. al verbelor de conjugat)
    Vestitor al unei vremi ce va să vie

Cuvinte derivate

Locuțiuni

Expresii

  • Vrea (sau va) să zică = a) înseamnă, are semnificația de...; b) (cu valoare de conjuncție) așadar, deci
  • Ce vrea (sau va) să zică asta? = ce înseamnă, ce rost are?
  • Cum (sau ce) va vrea = orice
  • Vrei, nu vrei = de voie, de nevoie, fie că dorești, fie că nu dorești
  • Vrei, nu vrei, bea Grigore agheazmă, = se spune despre cel care trebuie să îndeplinească ceva împotriva dorinței sale
  • Vrând-nevrând = mai mult de silă decât de bună voie; constrâns de împrejurări
  • A face tot ce vrea din (sau cu) cineva = a avea mare influență asupra cuiva
  • Va să fiu (sau să fii etc.) = trebuie să fiu (sau să fii etc.)


Traduceri

Referințe