zdrobi

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din slavă (veche) sŭdrobiti.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
zdrobi
Infinitiv a zdrobi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
zdrobesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să zdrobească
Participiu zdrobit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a strivi, a sfărâma.
  2. (v.tranz.) a nimici, a distruge.
  3. (v.tranz.) (fig.) a mâhni, a supăra, a distruge sufletește.
  4. (v.refl.) a se destrăma, a pieri.
  5. (v.refl.) (fig.) (reg.; despre oameni) a se strădui din toate puterile, a se frământa, a se agita; a se zbuciuma.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe