activitate
De la Wikţionar, dicţionarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din fr. activité < lat. activitas, -atis.
Pronunţie
- AFI: /ak.ti.vi'ta.te/
Substantiv
| Declinarea substantivului activitate |
||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | activitate | activităţi |
| Articulat | activitatea | activităţile |
| Dativ-Genitiv | activităţii | activităţilor |
| Vocativ | ' | ' |
- ansamblu de acte fizice, intelectuale şi morale făcute în scopul obţinerii unui anumit rezultat; folosire sistematică a forţelor proprii într-un anumit domeniu, participare activă şi conştientă la ceva.
- Îşi vede de activitatea lui.
- Activitate pedagogică.
- Activitate ştiinţifică.
- sârguinţă, hărnicie.
- (fiz.) numărul de particule emise pe secundă de o sursă radioactivă.
Sinonime
- 1: îndeletnicire, lucru, muncă, ocupaţie, preocupare, treabă, (livr.) travaliu, (înv.) ocupare, preocupaţie
Antonime
Cuvinte derivate
cuvinte derivate
Cuvinte compuse
- Activitate solară = totalitatea fenomenelor care se produc în păturile exterioare ale suprafeţei soarelui şi care pot influenţa suprafaţa terestră.
Traduceri
ansamblu de acţiuni fizice sau spirituale în vederea obţinerii unui rezultat
|
|
Referinţe
interlingua
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunţie
Substantiv
activitate f.
