cangur

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Un cangur

Cuprins

română

Etimologie

Din fr. kangourou < eng. kangaroo. Provine din limba indigenă Guugu Yimidhirr gangurru.

Pronunție

  • AFI: /'kan.gur/


Substantiv


Declinarea substantivului
cangur
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cangur canguri
Articulat cangurul cangurii
Dativ-Genitiv cangurului cangurilor
Vocativ ' '
  1. (Macropus giganteus) mamifer erbivor din Australia, cu coadă lungă și cu picioarele anterioare scurte, a cărui femelă are sub pântece o pungă unde își ține puii când sunt mici.
  2. (argou) moldovean care umblă prin țară în căutarea unui loc de lucru.


Traduceri

Referințe





catalană

(Català)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

cangur

  1. cangur (mamifer)
Unelte personale
Spații de nume

Variante
Vizualizări
Acțiuni
Navigare
Trusa de unelte
În alte limbi