mandarin
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din franceză mandarin.
Pronunție
- AFI: /man.da'rin/
Substantiv
| Declinarea substantivului mandarin |
||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | mandarin | mandarini |
| Articulat | mandarinul | mandarinii |
| Dativ-Genitiv | mandarinului | mandarinilor |
| Vocativ | ' | ' |
- funcționar public din ierarhia superioară a Chinei feudale.
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din mandarină.
Substantiv
| Declinarea substantivului mandarin |
||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | mandarin | mandarini |
| Articulat | mandarinul | mandarinii |
| Dativ-Genitiv | mandarinului | mandarinilor |
| Vocativ | ' | ' |
- (Citrus nobilis) arbust fructifer cu flori albe, cultivat în regiunile mediteraneene pentru fructele sale comestibile.
Traduceri
Traduceri
