dura

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Variante

Etimologie

Onomatopee.

Pronunție

  • AFI: /'du.ra/


Interjecție

  1. cuvânt care imită zgomotul produs de un lucru care se rostogolește sau se învârtește repede.

Cuvinte derivate

Locuțiuni

Expresii

  • Dur în jos, dur în sus sau dur la deal, dur la vale sau dur în car, dur în căruță sau dur încoace, dur încolo = exprimă o mișcare continuă sau un schimb de vorbe prelungit, o ezitare, o chibzuire îndelungată


Traduceri

Etimologie

Din latină dolāre.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
dura
Infinitiv a dura
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
durez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să dureze
Participiu durat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a construi, a zidi, a clădi.
  2. a așeza un stog, o claie etc.
  3. a face, a confecționa, a alcătui (un obiect).
  4. a aprinde focul.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din franceză durer < latină durare.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
dura
Infinitiv a dura
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
durează (doar la pers. 3)
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să dureze
Participiu durat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) (despre acțiuni în desfășurare) a ține un anumit timp, a se desfășura într-o anumită perioadă de timp.
    Spectacolul durează două ore.
  2. a persista, a dăinui, a se menține.
  3. (despre lucruri) a se menține (multă vreme) în stare bună; a fi trainic.
    O încălțăminte care durează mult.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe