subjuga

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză subjuguer.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
subjuga
Infinitiv a subjuga
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
subjug
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să subjuge
Participiu subjugat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a supune o țară, un popor (prin forța armelor); a robi, a cuceri.
    A subjuga un popor străin.
  2. a pune în dependență (economică, politică etc.) față de cineva, a răpi libertatea și independența cuiva; a domina, a înrobi, a exploata.
    A subjuga întreaga Galie.
  3. (fig.) a exercita asupra cuiva o influență, o atracție covârșitoare; p. ext. a fermeca, a cuceri.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe