încărunți

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din în- + cărunt.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.kə.run'ʦi/


Verb


Conjugarea verbului
încărunți
Infinitiv a încărunți
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
încărunțesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să încărunțească
Participiu încărunțit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) (despre păr) a începealbească; a deveni cărunt; (despre persoane) a începealbească la păr; a cărunți; (p.ext.) a îmbătrâni.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe