înghesui

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din în + ghes + sufixul -ui.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.ge.su'i/


Verb


Conjugarea verbului
(se) înghesui
Infinitiv a (se) înghesui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) înghesui
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) înghesuie
Participiu înghesuit
Conjugare IV
  1. (v.refl.) (despre ființe) a se îmbulzi, a se îngrămădi (într-un spațiu restrâns); a (se) ghemui.
  2. (v.tranz.) a băga, a vârî pe cineva sau ceva într-un loc strâmt.
    A înghesuit toate într-un sac.
  3. a înconjura pe cineva din toate părțile, limitându-i spațiul de mișcare.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe