înlemni

română

Etimologie

Din în- + lemn.

Pronunție

• AFI: /ɨn'lemnʲ/

Verb

Conjugarea verbului înlemni
Infinitiv	a înlemni
Indicativ prezent pers. 1 sg.	înlemnesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să înlemnească
Participiu	înlemnit
Conjugare	IV

1. (v.intranz. și tranz.) a rămâne sau a face să rămână nemișcat de frică, de spaimă sau de uimire; a încremeni, a înmărmuri, a împietri.
2. (v.refl.) (fig.) (rar) a deveni insensibil, neîndurător; a se împietri.

Cuvinte derivate

• înlemnire
• înlemnit

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online