șleau

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Variante

Etimologie

Din poloneză szlak, ucraineană шлях (šljah).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
șleau
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șleau șleauri
Articulat șleaul șleaurile
Genitiv-Dativ șleaului șleaurilor
Vocativ șleaule șleaurilor
  1. drum de țară natural, neamenajat, bătătorit de căruțe.
  2. (rar) firul unei ape curgătoare.

Expresii

  • A vorbi (sau a spune) pe șleau = a vorbi deschis, fără înconjur


Traduceri

Etimologie

Din ucraineană шлeя (šleja).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
șleau
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șleau șleauri
Articulat șleaul șleaurile
Genitiv-Dativ șleaului șleaurilor
Vocativ șleaule șleaurilor
  1. fiecare dintre cele două curele groase, funii sau lanțuri care se prind de pieptul hamului și se leagă de crucea căruței sau a trăsurii trase de un animal; trăgătoare, ștreang.


Traduceri

Etimologie

Din germană Schlehe.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
șleau
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șleau șleauri
Articulat șleaul șleaurile
Genitiv-Dativ șleaului șleaurilor
Vocativ șleaule șleaurilor
  1. pădure cu arbori de specii diferite.


Traduceri

Anagrame

Referințe