Sari la conținut

șleau

De la Wikționar, dicționarul liber

Variante

Etimologie

Din poloneză szlak, ucraineană шлях (šljah).

Pronunție

  • AFI: /ʃle̯aw/


Substantiv


Declinarea substantivului
șleau
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șleau șleauri
Articulat șleaul șleaurile
Genitiv-Dativ șleaului șleaurilor
Vocativ șleaule șleaurilor
  1. drum de țară natural, neamenajat, bătătorit de căruțe.
  2. (rar) firul unei ape curgătoare.

Expresii

  • A vorbi (sau a spune) pe șleau = a vorbi deschis, fără înconjur


Traduceri

Etimologie

Din ucraineană шлeя (šleja).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
șleau
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șleau șleauri
Articulat șleaul șleaurile
Genitiv-Dativ șleaului șleaurilor
Vocativ șleaule șleaurilor
  1. fiecare dintre cele două curele groase, funii sau lanțuri care se prind de pieptul hamului și se leagă de crucea căruței sau a trăsurii trase de un animal; trăgătoare, ștreang.


Traduceri

Etimologie

Din germană Schlehe.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
șleau
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șleau șleauri
Articulat șleaul șleaurile
Genitiv-Dativ șleaului șleaurilor
Vocativ șleaule șleaurilor
  1. pădure cu arbori de specii diferite.


Traduceri

Anagrame

Referințe