șofran
Aspect
Etimologie
Din persană زعفران (za'ferân), arabă زَعْفَرَان (zaʾfarān), prin intermediul slav šafranŭ.
Pronunție
- AFI: /ʃo'fran/
Substantiv
Declinarea substantivului șofran | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | șofran | șofrani |
Articulat | șofranul | șofranii |
Genitiv-Dativ | șofranului | șofranilor |
Vocativ | - | - |
- (bot.) (Crocus sativus) plantă erbacee cu frunzele lungi și înguste și cu florile violete cu linii purpurii, din care se extrage o substanță aromatică de culoare galbenă, folosită în medicină, în bucătărie și în industrie.
- (p.ext.) substanță colorantă extrasă din această plantă.
- (bot.) șofrănel.
Sinonime
- Crocus variegatus: (bot.) șofrănel, brândușă albă
- Crocus moesiacus: (bot.) brândușă galbenă
- Crocus banaticus: (bot.) șofrănel
Cuvinte derivate
Vezi și
Traduceri
plantă; floare; condiment
|
|