țârică

română

Etimologie

Din țâră + sufixul -ică.

Pronunție

• AFI: /ʦɨ'ri.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului țârică
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	țârică	invariabil
Articulat	țârica	invariabil
Genitiv-Dativ	țâricii	invariabil
Vocativ	țârică	invariabil

1. (reg.) diminutiv al lui țâră; țârucă, țârișoară.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• catâri
• crăița
• acrita
• arăcit
• arcați
• cariat
• cărați
• cârâit
• acirat
• cartai
• rătăci
• râcâit

Referințe

• DEX '98 via DEX online