râcâi
Aspect
Etimologie
Formație onomatopeică.
Pronunție
- AFI: /rɨ.kɨˈi/
Verb
Conjugarea verbului râcâi | |
Infinitiv | a râcâi |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
râcâi |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să râcâie |
Participiu | râcâit |
Conjugare | IV |
- (v.tranz.) (despre păsări sau animale) a scormoni, a scurma cu ghearele sau cu labele; (p.ext.) (despre oameni) a zgâria ceva cu unghiile sau cu ajutorul unui instrument.
- (v.tranz.) a îndepărta prin zgâriere un înveliș, un strat.
Cuvinte derivate
Expresii
- A (-l) râcâi (pe cineva) la inimă = a-l chinui pe cineva gândul că trebuie să facă un lucru și nu l-a făcut sau că știe un lucru care interesează pe altul și nu-l spune
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online