abțigui

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Etimologie necunoscută. Poate în legătură cu germană Abzug („copie; retragere; declanșator”).

Pronunție

  • AFI: /ab.ʦi.guˈi/


Verb


Conjugarea verbului
(se) abțigui
Infinitiv a (se) abțigui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) abțiguiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) abțiguiască
Participiu abțiguit
Conjugare IV
  1. (fam.) (v.refl.) a se îmbăta.
  2. (v.tranz.) a da (cuiva) o bătaie (ușoară).
  3. (fig.) a face (cuiva) un rău.
  4. (v.tranz.) a modifica date, un text etc. pentru a corespunde mai bine scopului urmărit; (p.ext.) a falsifica.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe