retragere

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a (se) retrage.

Pronunție

  • AFI: /re'tra.ʤe.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
retragere
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ retragere retrageri
Articulat retragerea retragerile
Dativ-Genitiv retragerii retragerilor
Vocativ retragere retragerilor
  1. acțiunea de a (se) retrage și rezultatul ei.
  2. formă de acțiune de luptă constând în cedarea unei fâșii de teren pentru a scoate trupele proprii dintr-o situație nefavorabilă și în plasarea lor mai înapoi, pe o poziție mai avantajoasă.
  3. locul unde se izolează cineva; refugiu.

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe