absurd

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză absurde < latină absurdus.

Pronunție


Adjectiv


Declinarea adjectivului
absurd
Singular Plural
Masculin absurd absurzi
Feminin absurdă absurde
Neutru absurd absurde
  1. care contrazice gândirea logică, care nesocotește legile naturii și ale societății, contrar bunului-simț; ilogic.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Locuțiuni

Vezi și


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
absurd
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ absurd absurde
Articulat absurdul absurdele
Dativ-Genitiv absurdului absurdelor
Vocativ ' '
  1. ceea ce este absurd.

Sinonime


Traduceri

Referințe