apprehend

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

engleză

(English)

Etimologie

Din franceza veche apprehender (astăzi franceză appréhender) < latină apprehendere.

Pronunție

  • AFI: /ˌæprɪˈhɛnd/
  • AFI: /æ.pɹiˈhɛnd/ (SUA)


Verb


Conjugarea verbului
to apprehend
Infinitiv to apprehend
Prezent simplu
pers. 3 sg.
apprehends
Trecut simplu apprehended
Participiu trecut apprehended
Participiu prezent apprehending
  1. (înv.) a prinde, a pune mâna pe
  2. a aresta
    The police apprehended the thief.
  3. a pricepe, a percepe
    The eternal laws, such as the heroic age apprehended them. - (William Gladstone)
  4. a-i fi teamă de, a se teme de
    The opposition had more reason than the king to apprehend violence. - (Thomas Babington Macaulay).
  5. a înțelege
    It is difficult to apprehend.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Referințe