arsură

română

Etimologie

Din latină arsura.

Pronunție

• AFI: /ar'su.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului arsură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	arsură	arsuri
Articulat	arsura	arsurile
Genitiv-Dativ	arsurii	arsurilor
Vocativ	arsură	arsurilor

1. faptul de a arde; faptul de a produce o senzație dureroasă, usturătoare.
2. rană produsă cuiva de foc, de căldură, de un agent chimic etc.; senzație usturătoare pricinuită de o boală, de sete etc.
3. parte a unui obiect atinsă sau stricată de acțiunea focului sau a unei substanțe corosive; stricăciune produsă pe un obiect de acțiunea focului sau a unei substanțe corosive.
4. loc unde a ars o pădure.
5. strat de oxid produs pe suprafața unei piese metalice în timpul laminării la cald, al forjării sau al tratamentului termic.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online