băltoacă

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Variante

Etimologie

Din baltă + sufixul -oacă.

Pronunție

  • AFI: /bəl'to̯a.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
băltoacă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ băltoacă băltoace
Articulat băltoaca băltoacele
Genitiv-Dativ băltoacei băltoacelor
Vocativ băltoacă băltoacelor
  1. baltă mică, murdară și mocirloasă; bălăștioagă, băltac; adunătură sau scursură de apă de ploaie prin gropile drumurilor; bulhac.
  2. cantitate mare de lichid vărsat pe jos; baltă.


Traduceri

Referințe