basm

română

Etimologie

Din slavă (veche) basnĩ. Este dublet al lui basnă.

Pronunție

• AFI: /basm/

Substantiv

Declinarea substantivului basm
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	basm	basme
Articulat	basmul	basmele
Genitiv-Dativ	basmului	basmelor
Vocativ	basmule	basmelor

1. narațiune (populară) cu elemente fantastice supranaturale, care simbolizează forțele binelui și ale răului în lupta pentru și împotriva fericirii omului.
2. născocire, minciună, scornitură.

Expresii

• (fam.) A se face de basm = a se face de râs

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online