beaver

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza medie bever, care provine din engleza veche beofor < din proto-germanică *bebruz. Origine indo-europeană.

Înrudit cu neerlandeză bever, franceză bièvre, germană Biber și suedeză dialectală bjur.

Pronunție

  • AFI: /'bivə(r)/


Substantiv

beaver, pl. beavers sau beaver

  1. (zool.) castor, biber
    Beavers specialise in building dams.
  2. (p.ext.) blana acestui animal
  3. (spec.) joben
  4. (fam.) barbă
  5. (fam.) om lucrător
  6. (vulgar, argou) organele genitale ale femeii; pizdă

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Expresii

Etimologie

Din franceza veche baviere („bărbiță, bavetă”) < baver („a lăsa bale”).

Substantiv

beaver, pl. beavers

  1. (ist.) coif; (spec.) vizieră

Etimologie

Confer bever.

Substantiv

  1. formă alternativă pentru bever.

Referințe