bidello

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latin medie bidellus, care provine din franceză veche bedel („polițist”), din limba francă *bidil („voluntar”) < proto-germanică *bidilaz („căutător”), din *bidjaną‎ („a întreba, a implora, a ruga”).

A fost încrucișat cu limba francă *budil ‎(„mesager de justiție”) < proto-germanică *budilaz ‎(„vestitor”), din proto-germanică *beudaną ‎(„a prezenta, a oferi”).

Pronunție

  • AFI: /biˈdɛllo/


Substantiv

bidello m., bidelli pl.

  1. administrator (de bloc, etc.), portar, om de serviciu, îngrijitor

Sinonime

Cuvinte derivate

Referințe