tacâm

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
tacâm

română

Etimologie

Din turcă takim.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
tacâm
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tacâm tacâmuri
Articulat tacâmul tacâmurile
Genitiv-Dativ tacâmului tacâmurilor
Vocativ tacâmule tacâmurilor
  1. serviciu de masă complet, care se așază în dreptul fiecărui mesean; (p.restr.) totalitatea obiectelor de metal de care se servește o persoană când mănâncă.
  2. ansamblu de obiecte sau de unelte necesare unei anumite operații sau specifice unei anumite îndeletniciri.
  3. harnașament.
  4. acaret.
  5. (la pl.) aripi, gheare, gâturi de pasăre.
  6. (înv.) cortegiu, alai.
  7. taraf.
  8. (fig.) fel de om, soi; poamă.


Traduceri

Anagrame

Referințe