bufon
română
Etimologie
Din franceză bouffon.
Pronunție
- AFI: /bu'fon/
Substantiv
| Declinarea substantivului bufon | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | bufon | bufoni |
| Articulat | bufonul | bufonii |
| Genitiv-Dativ | bufonului | bufonilor |
| Vocativ | bufonule | bufonilor |
- personaj comic îmbrăcat în haine grotești, care întreținea o atmosferă de veselie la curțile suveranilor sau ale seniorilor; măscărici, nebun.
- personaj comic buf într-o piesă de teatru.
- (peior.) persoană care face pe alții să râdă prin glume, gesturi caraghioase etc., care este obiect de batjocură într-o societate.
Traduceri
Traduceri
Adjectiv
| Declinarea adjectivului bufon | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | bufon | bufoni |
| Feminin | bufonă | bufone |
| Neutru | bufon | bufone |
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online