captura

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare
Variante de scriere Vezi și : captură

română

Etimologie

Din franceză capturer.

Pronunție

  • AFI: /kap.ˈtu.ɾa/


Verb


Conjugarea verbului
captura
Infinitiv a captura
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
capturez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să captureze
Participiu capturat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a prinde unități militare namice; a lua pe cineva prizonier; a dobândi prin luptă bunuri materiale aparținând inamicului.
    A captura o companie inamică.
  2. a prinde un răufăcător.
  3. a prinde (cu ajutorul capcanelor) un animal sălbatic.
    Am capturat un animal sălbatic.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Etimologie

Din captură.

Pronunție

  • AFI: /kapˈtu.ra/


Substantiv

  1. forma de articulat singular pentru captură.

Referințe





latină

(Latina)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
captura
f. Singular Plural
Nominativ captura '
Genitiv ' '
Dativ ' '
Acuzativ ' '
Ablativ ' '
Vocativ ' '
  1. captură

Sinonime





spaniolă

(español)

Etimologie

Din latină captura.

Pronunție

  • AFI: /kap.ˈtu.ɾa/


Substantiv

captura f., capturas pl.

  1. captură