cation

română

Etimologie

Din franceză cation.

Pronunție

• AFI: /ka.tiˈon/

Substantiv

Declinarea substantivului cation
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cation	cationi
Articulat	cationul	cationii
Genitiv-Dativ	cationului	cationilor
Vocativ	cationule	cationilor

1. ion încărcat cu sarcină electrică pozitivă, care este atras de catod.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• aconit
• căințo
• cănițo
• cătino
• conița
• antico
• atonic
• cinato
• cionta
• contai

Referințe

• DEX '98 via DEX online