centrală

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din central.

Pronunție

  • AFI: /ʧen'tra.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
centrală
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ centrală centrale
Articulat centrala centralele
Dativ-Genitiv centralei centralelor
Vocativ centralo centralelor
  1. instituție, unitate economică care coordonează și controlează activitatea și buna desfășurare a muncii într-o anumită ramură de activitate.
  2. (și în sintagma centrală industrială) (ieșit din uz) unitate industrială caracteristică sistemului economic centralizat, care reunea întreprinderi cu profil similar, institute de cercetare și proiectare și care coordona întreaga lor activitate.
  3. instalație sau ansamblu de instalații tehnice în care se produce, în mod centralizat, energie, se efectuează o anumită operație tehnologică centralizată etc.
  4. stație unde se efectuează punerea în legătură a posturilor unei rețele de electrocomunicații.

Cuvinte compuse


Traduceri

Anagrame

Referințe