Sari la conținut

cirac

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din turcă çirak.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
cirac
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cirac ciraci
Articulat ciracul ciracii
Genitiv-Dativ ciracului ciracilor
Vocativ ciracule ciracilor
  1. (livr.) elev, discipol, ucenic.
  2. (depr.) persoană care împărtășește în mod servil și mecanic vederile, părerile etc. cuiva.
  3. (înv.) om de încredere al cuiva.


Traduceri

Anagrame

Referințe