cislă

română

Etimologie

Din slavă (veche) čislo „număr”.

Pronunție

• AFI: /'ʧis.lə/

Substantiv

Declinarea substantivului cislă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cislă	cisle
Articulat	cisla	cislele
Genitiv-Dativ	cislei	cislelor
Vocativ	cislă	cislelor

1. (în orânduirea feudală) cotă-parte de bir care revenea unei persoane sau unei comunități dintr-o sumă plătită în comun; repartizare a dărilor fixată de obștea satului, proporțional cu averea fiecăruia.
2. întrunire, sfat (sătesc), adunat de obicei pentru stabilirea cislei.

Cuvinte derivate

• cislui

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• clisa

Referințe

• DEX '98 via DEX online