colăci
română
Etimologie
Probabil din colac.
Pronunție
- AFI: /ko.lə'ʧi/
Verb
| Conjugarea verbului colăci | |
| Infinitiv | a colăci |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
colăcesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să colăcească |
| Participiu | colăcit |
| Conjugare | IV |
- (v.tranz.) (reg.) a recomanda cuiva pe cineva pentru căsătorie; a peți.
- (v.tranz.) a introduce undeva pe un străin (nepoftit) care se stabilește apoi acolo.
- (v.tranz.) a sfătui pe cineva (să facă ceva rău).
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online