colonie
Aspect
Etimologie
Din franceză colonie < latină colonia.
Pronunție
- AFI: /ko.loˈni.e/
Substantiv
Declinarea substantivului colonie | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | colonie | colonii |
Articulat | colonia | coloniile |
Genitiv-Dativ | coloniei | coloniilor |
Vocativ | colonie | coloniilor |
- (în antichitate) cetate sau oraș întemeiat, în scopuri comerciale sau strategice, de fenicieni, de greci sau de alte popoare pe teritorii străine.
- oraș întemeiat de romani în ținuturile cucerite, având rol economic, administrativ și militar.
- teritoriu ocupat și administrat de o națiune străină și care este dependent de aceasta pe plan politic, economic, cultural etc.
- grup compact de persoane (de aceeași origine) așezat într-o țară sau într-o regiune a unei țări și care provine din imigrare sau din strămutare.
- grup de copii trimiși la odihnă în stațiuni climaterice sau balneare; loc unde este găzduit acest grup de copii.
- grup de animale din aceeași specie, care duce viața în comun.
- Colonie de corali.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din franceză (eau de) Cologne.
Pronunție
- AFI: /koˈlo.ni.e/
Substantiv
Declinarea substantivului colonie | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | colonie | colonii |
Articulat | colonia | coloniile |
Genitiv-Dativ | coloniei | coloniilor |
Vocativ | colonie | coloniilor |
- (și în sintagma apă de colonie) lichid parfumat, fabricat din alcool și diverse uleiuri vegetale, folosit în cosmetică.
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online