comunicat

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză communiqué.

Pronunție

  • AFI: /ko.mu.ni'kat/


Substantiv


Declinarea substantivului
comunicat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ comunicat comunicate
Articulat comunicatul comunicatele
Genitiv-Dativ comunicatului comunicatelor
Vocativ comunicatule comunicatelor
  1. înștiințare oficială specială, difuzată prin presă, radio etc., asupra unor evenimente importante de actualitate.
  2. buletin prin care comandamentul suprem al unei armate informează publicul în timp de război asupra operațiilor militare.


Traduceri

Anagrame

Referințe