buletin

română

Etimologie

Din franceză bulletin.

Pronunție

• AFI: /bu.le'tin/

Substantiv

Declinarea substantivului buletin
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	buletin	buletine
Articulat	buletinul	buletinele
Genitiv-Dativ	buletinului	buletinelor
Vocativ	buletinule	buletinelor

1. (urmat de determinări) scurt comunicat, raport, anunț sau notă oficială care conține informații de actualitate și de interes public.
2. adeverință eliberată de o autoritate pentru a atesta ceva.

   Buletin de analize medicale.

3. nume dat unei publicații periodice cu scurte dări de seamă, studii și informații de specialitate etc.
4. (adesea cu determinarea „de identitate”) act oficial care atestă identitatea unei persoane.

Cuvinte compuse

• buletin de vot

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online