conjunctură

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză conjoncture.

Pronunție

  • AFI: /kon.ʒunk'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
conjunctură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ conjunctură conjuncturi
Articulat conjunctura conjuncturile
Genitiv-Dativ conjuncturii conjuncturilor
Vocativ conjunctură conjuncturilor
  1. totalitatea factorilor de ordin obiectiv și subiectiv, de condiții și de împrejurări care exercită o influență asupra evoluției unui fenomen sau asupra unei situații la un moment dat, într-un anumit sector de activitate; concurs de împrejurări.
  2. totalitatea trăsăturilor care caracterizează un anumit moment al dezvoltării economice.


Traduceri

Referințe