coptură
română
Etimologie
Din copt + sufixul -ură sau latină coctura (refacut după copt).
Pronunție
- AFI: /kop'tu.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului coptură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | coptură | copturi |
| Articulat | coptura | copturile |
| Genitiv-Dativ | copturii | copturilor |
| Vocativ | coptură | copturilor |
- produs alimentar făcut din aluat și copt în cuptor sau în spuză; (p.ext.) prăjitură de casă.
- puroi.
- bubă coaptă; abces.
- bucată de rocă incomplet desprinsă de tavanul sau de pereții unei galerii de mină și care amenință să cadă.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online