cortex

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză, latină cortex.

Pronunție

  • AFI: /'kor.teks/


Substantiv


Declinarea substantivului
cortex
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cortex cortexuri
Articulat cortexul cortexurile
Dativ-Genitiv cortexului cortexurilor
Vocativ cortexule cortexurilor
  1. scoarță a unui copac.
  2. coajă a unui fruct.
  3. înveliș al părului, cuprins între măduva centrală și cuticula exterioară.

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe