crampă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză crampe.

Pronunție

  • AFI: /'kram.pə/


Substantiv


Declinarea substantivului
crampă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ crampă crampe
Articulat crampa crampele
Genitiv-Dativ crampei crampelor
Vocativ crampă crampelor
  1. contracție involuntară, prelungită și dureroasă a unui mușchi sau a unui grup muscular; colică.
  2. (la pl.) dureri acute în stomac.
  3. unealtă de oțel cu un cioc ascuțit, fixată într-o coadă de lemn, cu ajutorul căreia se taie rocile de duritate mică și mijlocie din abataj.

Cuvinte compuse


Traduceri

Anagrame

Referințe