credulitate

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză crédulité < latină credulitas, -atis.

Pronunție

  • AFI: /kre.du.li'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
credulitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ credulitate invariabil
Articulat credulitatea invariabil
Genitiv-Dativ credulității invariabil
Vocativ ' '
  1. însușirea de a fi credul, tendința de a crede orice cu ușurință, fără a cerceta mai de aproape.
    E de-o credulitate dezarmantă.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe