Sari la conținut

crezământ

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a crede + sufixul -ământ.

Pronunție

  • AFI: /kre.zə'mɨnt/


Substantiv


Declinarea substantivului
crezământ
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ crezământ crezăminte
Articulat crezământul crezămintele
Genitiv-Dativ crezământului crezămintelor
Vocativ crezământule crezămintelor
  1. (înv.) crezare, încredere.
  2. înțelegere, față de cineva sau de ceva; considerație, milă.

Locuțiuni

Expresii

  • A da(sau a pune) crezământ = a da crezare
  • A afla(sau a avea) crezământ = a se bucura de încredere, a fi crezut


Traduceri

Referințe