cânepar

română

Etimologie

Din cânepă + sufixul -ar.

Pronunție

• AFI: /kɨ.ne'par/

Substantiv

Declinarea substantivului cânepar
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cânepar	cânepari
Articulat	câneparul	câneparii
Genitiv-Dativ	câneparului	câneparilor
Vocativ	câneparule	câneparilor

1. pasăre cântătoare cu pene roșii pe cap, pe gât și pe laturile pieptului, cafenii pe spate și albe pe aripi și pe abdomen, care se hrănește mai ales cu semințe de cânepă (Carduelis cannabina).

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• crapane
• encarpa

Referințe

• DEX '98 via DEX online