decovil

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză décauville.

Pronunție

  • AFI: /de.ko'vil/


Substantiv


Declinarea substantivului
decovil
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ decovil decoviluri
Articulat decovilul decovilurile
Genitiv-Dativ decovilului decovilurilor
Vocativ decovilule decovilurilor
  1. cale ferată îngustă, provizorie, alcătuită din panouri de șine care se așază direct pe teren și care pot fi ușor montate sau demontate, folosită pentru exploatări locale și temporare.
  2. (impr.) tren care circulă pe o asemenea linie.
  3. (impr.) cale ferată îngustă stabilă.


Traduceri

Anagrame

Referințe