Sari la conținut

dicționar

De la Wikționar, dicționarul liber
Un dicționar german-român

Etimologie

Din franceză dictionnaire < latină dictionarium.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
dicționar
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dicționar dicționare
Articulat dicționarul dicționarele
Genitiv-Dativ dicționarului dicționarelor
Vocativ dicționarule dicționarelor
  1. operă lexicografică cuprinzând cuvintele unei limbi, ale unui dialect, ale unui domeniu de activitate, ale unui scriitor etc., organizate într-o anumită ordine (de obicei alfabetică) și explicate în aceeași limbă sau traduse într-o limbă străină.
    Dicționar de termeni tehnici.
  2. listă alfabetică de termeni, cu explicațiile necesare, aparținând unei anumite științe, arte etc.
  3. (inform.) listă a unui fișier conținând în ordine indicații despre componentele acestuia.

Sinonime

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe

  1. Tătaru, A., Dicționar de pronunțare a limbii române, Ed. Clusium, 1999, p. 231