dispersa

română

Din franceză disperser.

Conjugarea verbului (se) dispersa
Infinitiv	a (se) dispersa
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) dispersez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) disperseze
Participiu	dispersat
Conjugare	I

(v.tranz. și refl.) a (se) împrăștia, a (se) răspândi, a (se) risipi în toate părțile.
(chim.) a realiza o dispersie sau a fi în stare de dispersie.
(v.refl.) (fiz.; despre unde) a se descompune într-un spectru de unde cu frecvențe diferite.
(v.tranz. și refl.) (în timp de război) a (se) deplasa în chip organizat (populația, instituțiile etc.) din centrele aglomerate, în regiuni mai ferite.

a împrăștia