durăi

română

Etimologie

Din a dura + sufixul -ăi.

Pronunție

• AFI: /du.rə'i/

Verb

Conjugarea verbului durăi
Infinitiv	a durăi
Indicativ prezent pers. 1 sg.	'
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să durăie
Participiu	durăit
Conjugare	IV

1. (v.intranz.) (pop.) a se da peste cap, de-a dura, a se rostogoli (cu zgomot); (p.ext.) a hurui.

Cuvinte derivate

• durăit
• durăitură

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• dărui
• ridau

Referințe

• DEX '98 via DEX online