Sari la conținut

epitalam

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză épithalame < latină epithalamium.

Pronunție

  • AFI: /e.pi.ta'lam/


Substantiv


Declinarea substantivului
epitalam
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ epitalam epitalamuri
Articulat epitalamul epitalamurile
Genitiv-Dativ epitalamului epitalamurilor
Vocativ epitalamule epitalamurilor
  1. (livr.) cântec de nuntă sau mic poem compus în cinstea mirilor cu prilejul oficierii căsătoriei.


Traduceri

Referințe