exercițiu

română

Etimologie

Din franceză exercice < latină exercitium.

Pronunție

• AFI: /eg.zerˈʧi.ʦju/

Substantiv

Declinarea substantivului exercițiu
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	exercițiu	exerciții
Articulat	exercițiul	exercițiile
Genitiv-Dativ	exercițiului	exercițiilor
Vocativ	exercițiule	exercițiilor

1. acțiune fizică sau intelectuală, făcută sistematic și repetat, în scopul dobândirii sau perfecționării unor deprinderi sau îndemânări.
2. instruire a militarilor pentru mânuirea armelor și executarea acțiunilor de luptă.
3. temă servind ca mijloc pentru dobândirea sau dezvoltarea îndemânării, cunoștințelor etc. într-un anumit domeniu.

Cuvinte compuse

• exercițiu bugetar
• exercițiu fizic

Locuțiuni

• în exercițiul funcțiunii

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online