fioritură
română
Etimologie
Din italiană fioritura.
Pronunție
- AFI: /fjo.ri'tu.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului fioritură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | fioritură | fiorituri |
| Articulat | fioritura | fioriturile |
| Genitiv-Dativ | fioriturii | fioriturilor |
| Vocativ | fioritură | fioriturilor |
- ornament muzical constând dintr-o notă sau dintr-un grup de note, indicate de obicei cu semne muzicale mai mici decât cele obișnuite, care se adaugă la fraza muzicală principală pentru a o înfrumuseța.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online